Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. abecedarius, fr. abécédaire)
1. carte elementară pentru învăţarea scrisului şi cititului.
2. (fig.) primele noţiuni ale unei ştiinţe sau profesiuni; abc.
3. (var. înv.) abețadar, abețe, abițedar, abițidar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (cata- + -grafie2)
1. tulburare a scrisului constând din repetarea cuvintelor sau a propoziţiilor; înregistrarea în scris a unor variante care se repetă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dysgraphie)
1. tulburare patologică a scrisului, deformat, ilizibil.
2. (med.) viciu de conformaţie a unui organ.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. graphique, lat. graphicus, gr. graphikos)
1. adj. referitor la metoda, la felul de a reprezenta prin linii sau figuri.
2. referitor la modul cum se realizează tipografic o publicație.
3. arte ~e = tehnica reproducerii și a multiplicării sub formă de imprimate sau de cărți a originalelor scrise sau desenate.
4. s. n. reprezentare schematică a raportului dintre mărimi variabile; diagramă.
5. s. f. arta scrisului, a desenului fără culori și a celui tehnic.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. graphologue)
1. specialist în grafologie, studiul caracteristicilor scrisului pentru a înțelege mai bine personalitatea autorului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. graphologie)
1. studiul particularităţilor scrisului cuiva, în psihologie, medicină, criminalistică, în scopul identificării anumitor trăsături de caracter, autentificării unor documente, înscrisuri etc.