Dictionar

Rezultate secundare (Scurt,):

Scurtă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din scurt)

1. haină groasă, de obicei vătuită sau îmblănită, lungă până deasupra genunchilor.

2. (pop.) inflamare a ganglionilor de la subsuoară sau din regiunea inghinală; adenopatie axială sau inghinală.


Scurtcircuit

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. court-circuit)

1. legătură electrică cu rezistenţă aproape nulă stabilită între două puncte ale unei reţele sau instalaţii ce au o rezistenţă foarte mică.

2. întrerupere accidentală a curentului electric într-o reţea sau instalaţie.


Scurtcircuita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. court-circuiter)

1. a (se) realiza un scurtcircuit.


Scurtmetraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. court-métrage)

1. film care nu depăşeşte 1000 m lungime.


Abrevia

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abbreviare)

1. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.).

2. a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă.


Abreviator

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. abréviateur, lat. abbreviator)

1. cel care abreviază scrierile unui autor.

2. autor al versiunii scurte a unei lucrări literare.

3. funcționar al cancelariei papale însărcinat cu redactarea minutelor.


Abreviaţie

Parte de vorbire: (înv.) s.f.
Origine: (fr. abréviation, lat. abbreviatio)

1. abreviere, prescurtare.

2. var. înv. abreviațiune.


Abreviere

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abrevia)

1. acțiunea de a abrevia și rezultatul ei.

2. (concr.) cuvânt, titlu etc. prescurtat; prescurtare, abreviație; simbol.


Absenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. absence, lat. absentia)

1. lipsa cuiva sau a ceva dintr-un loc; inexistenţă.

2. pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei.

3. (fig.) neatenţie, distracţie.


Abumarkub

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abu Markub)

1. pasăre înaltă, asemănătoare cu struţul, cu gâtul scurt şi gros, cu capul mare şi cioc enorm, din preajma Nilului.