Dictionar

Rezultate secundare (Secole):

Adamism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.

2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.


Animalculist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. animalculiste)

1. (adept) al animalculismului; spermatist.

2. s.m. biolog preformist din secolele XVII-XVIII, care credea în spermatozoid se află, miniaturizat, viitorul organism.

3. (var.) animaliculist.


Bazilică

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. basilica, fr. basilique, lat. basilica)

1. edificiu public roman de formă dreptunghiulară, cu interiorul împărţit prin şiruri de coloane, care servea ca loc de judecată, bursă comercială sau loc de adunări.

2. biserică din primele secole ale creştinismului, după planul bazilicilor romane.

3. biserică catolică de mari proporţii.


Bisecular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biséculaire)

1. vechi de două secole, care are două secole; bicentenar.


Epicureic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. epikureisch)

1. care aparține epicureismului; care decurge din epicureism; epicurian.

2. conform cu filosofia lui Epicur; epicurian.

3. (prin ext.) devotat plăcerii, dependent de plăcere; epicurian.

4. școala = școală filosofică inițiată de Epicur, a cărei activitate s-a desfășurat mai multe secole, având ca obiectiv principal atingerea fericirii prin satisfacerea doar a dorinţelor „naturale şi necesare”.


Eulogie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. eulogie, gr. eulogia)

1. pâine binecuvântată care se distribuia credincioşilor participanţi la adunările creştine din primele secole după Cristos.