Rezultate secundare (Secte,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. insectes)
1. clasă de artropode cu corpul din segmente diferenţiate în cap, torace şi abdonem, cu trei perechi de picioare articulate, cu respiraţie traheană şi cu dezvoltare prin metamorfoză.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. abdomen)
1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace şi bazin.
2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. acridiéns)
1. familie de insecte ortoptere: lăcustele.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. aculeatus, /II/ fr. aculéates)
1. adj. (bot.) prevăzut cu ţepi; ghimpos, ţepos.
2. (bot) aculeiform.
3. (despre insecte) care are ac.
4. s. f. pl. subordin de himenoptere prevăzute cu ac: albina.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adamite)
1. membru al unei secte care pretinde că găsește inocența lui Adam dinaintea păcatului și care, pretinzând că imită nuditatea lui Adam, respinge utilizarea îmbrăcămintei în adunări; eretic, adept al adamismului.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adepte, lat. adeptus)
1. persoană care aderă la o teorie, la o doctrină etc.
2. (prin ext.) persoană care împărtășește convingerile cuiva.
3. inițiat în misterele unei secte, în secretele unei științe, ale unei arte etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. adventism, germ. Adventismus)
1. doctrină a unei secte religioase care propagă credinţa în a doua venire a lui Cristos pe pământ.