OK
X
aloestezie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. alloesthésie)
1.
transferare
a
unei
senzații
în
regiunea
corespunzătoare
simetrică.
anizodontie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Anisodontie)
1.
dezvoltare
inegală
și
asimetrică
a
dinților
omologi.
anizometropie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. anisométropie)
1.
(med.)
inegalitate
în
puterea
de
refracție
a
celor
doi
ochi
ai
aceluiași
individ;
ametropie
asimetrică.
antimoleculă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (anti- + moleculă)
1.
moleculă
simetrică
moleculelor.
antisimetric, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. antisymétrique)
1.
opus
simetriei.
2.
(despre
sisteme
fizice)
care,
printr-o
transformare
simetrică
față
de
un
centru
de
simetrie,
capătă
proprietăți
opuse
celor
inițiale.
3.
(mat.;
despre
funcții)
care
își
schimbă
semnul
prin
permutarea
variabilelor.
centraj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. centrage)
1.
acțiunea
de
a
centra
și
rezultatul
ei;
centrare.
2.
acțiunea
de
a
determina
centrul
unui
obiect.
3.
așezare
simetrică
față
de
un
centru
(axă)
a
unor
obiecte.
4.
plasarea
axelor
componentelor,
care
aparțin
unui
sistem
optic
et
cetera,
pe
aceeași
linie.
5.
(mecanică)
poziționarea
centrului
de
greutate
al
unui
vehicul
în
raport
cu
considerațiile
de
echilibru
static
sau
dinamic.