Parte de vorbire: s.
Origine: (ad-hoc + -craţie)
1. (în sociologia şi viitorologia politică contemporană) instabilitatea cronică pe care o cunosc diferitele forme de organizare (economică şi socială) ca urmare a impactului societăţii capitaliste dezvoltate cu revoluţia ştiinţifico-tehnică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. microsociologie)
1. studiu sociologic al microgrupurilor, care se bazează adesea pe observație directă, mai degrabă decât pe date statistice.
2. studiul legăturilor sociale de bază, cunoașterea interacțiunilor sociale și relațiilor dintre grupuri sociale mici (familie, cuplu et cetera).
3. curent pozitivist în sociologia contemporană, care consideră, în spirit idealist-subiectiv, că factorul fundamental al vieţii sociale îl constituie relaţiile afective din cadrul unor microgrupuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. technocratisme)
1. orientare în politologia şi sociologia contemporană potrivit căreia rolul în conducerea societăţii trebuie să revină nu factorilor politici (parlament, guvern), ci păturii tehnicienilor, specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT phytocoenologia; phytosociologia
2. FR phytocénologie; phytosociologie
3. EN phytocenology; phytosociology
4. DE Phytozönologie; Pflanzensoziologie; Pflanzengesellschaftslehre
5. RU фитоценолоrия; фитосоциолоrия
6. HU fitocönológia; növényszociológia, növénytársulástan
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. macrosociologique, macro-sociologique)
1. care privește macrosociologia; referitor la macrosociologie.