Rezultate secundare (Socoti):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abus, lat. abusus)
1. întrebuinţare fără măsură a unui lucru; exces.
2. încălcare a legalităţii; faptă ilegală.
3. utilizare greșită a unui drept, a unei prerogative, a unui privilegiu.
4. nedreptate introdusă și fixată prin cutumă.
5. (rar) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.
6. ~ de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic.
7. ~ de încredere = infracţiune constând din înşelarea încrederii cuiva.
8. ~ de putere = infracţiune manifestată prin depăşirea atribuţiilor.
9. ~ul de active corporative = utilizarea activelor unei societăți comerciale în scopuri personale.
10. (loc. adv.) prin ~ = abuziv, exagerat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. addio)
1. rămas bun! rămâi cu bine! o (s. n.) a-şi lua ~ (de la ceva) = a socoti ceva ca pierdut pentru totdeauna.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. apprécier, lat. appretiare)
1. a stabili valoarea, a evalua, a estima.
2. a preţui, a stima (pe cineva).
3. a socoti, a considera (că).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atout)
1. carte de joc de culoare socotită în mod convenţional superioară celorlalte cărţi.
2. situaţie, element, poziţie care oferă un avantaj în plus.
Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (auto- + culpabiliza
1. a se socoti singur vinovat (de ceva).
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. avaliser)
1. (fin.) a da avalul unei cambii (avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe fața cambiei); a garanta (o cambie).