Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. background)
1. fundal sonor (melodic, armonic, ritmic) care susţine şi completează partea solistică, instrumentală sau vocală.
2. tehnică de filmare la care o proiecţie formează fondul decorativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cadenza, fr. cadence)
1. 1.. ritm de desfăşurare a unei mişcări.
2. în ~ = cu mişcări uniform repetate.
3. frecvenţă (1); număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp.
4. succesiune ritmică a unor cuvinte, fraze, versuri.
5. formulă melodico-armonică de încheiere a unei fraze muzicale.
6. secţiune solistică cu caracter de improvizaţie dintr-un concert instrumental, care permite interpretului să-şi etaleze virtuozitatea.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. concertant)
2. simfonie ~ă = simfonie în care două sau mai multe instrumente au un rol dominant în orchestră; voce ~ă = voce cu caracter de virtuozitate solistică într-un ansamblu coral.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it., lat. graduale)
1. (în liturghia catolică) nume dat iniţial unei cântări responsoriale, devenită apoi cântare solistică.
2. carte liturgică cuprinzând, pe lângă cântările graduale (1), cântările misei.