Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sommité)
1. persoană cu renume, cu capacitate necontestată într-un anumit domeniu de activitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autorité, lat. auctoritas)
1. putere, drept de a comanda, de a da dispoziţii, de a impune ascultare.
2. organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii.
3. reprezentant al acestei puteri.
4. influenţă, ascendent, prestigiu.
5. cel care se bucură de această influenţă, de acest prestigiu; somitate.