Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. aberration, lat. aberratio)
1. abatere de la normal sau corect; (prin ext.) idee, noţiune, comportament; aberanţă; absurditate.
2. (biol.) abatere de la tipul normal al speciei.
3. (bot.) abatere importantă faţă de tip; formă rezultată pe cale de mutaţie.
4. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.
5. ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.
6. ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor.
7. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aneuploïde, engl. aneuploid)
1. (genetică) (despre organisme) al cărui număr de cromozomi nu este un multiplu al numărului haploid al speciei; care prezintă aneuploidie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropogenèse)
1. ramură a antropologiei care studiază originea, evoluţia şi dezvoltarea speciei umane; antropogenie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anthropolithe)
1. (paleontologie) resturi fosile atribuite speciei umane; fosilă umană petrificată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthroponosologie)
1. disciplină care studiază bolile speciei umane.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. automorphe)
1. (despre minerale) limitat de formele cristaline proprii speciei respective.