Dictionar

Rezultate principale (Specificare,):

Specificare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (specifica)

1. acțiunea de a specifica și rezultatul ei; relatare, mențiune, specificație.

2. aducere la cunoștință (verbal sau în scris) în mod clar și precis; menționare, precizare.

3. reținere a unui fapt, a unui eveniment etc. prin scris; consemnare, înregistrare, (înv.) scriptură.

4. (concret.) ceea ce specifică cineva; indicație, însemnare.

5. (var.) (înv.) spețificare.


Rezultate secundare (Specificare,):

Menţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mention, lat. mentio)

1. menţionare; specificare, precizare.

2. distincţie constând în citarea cu elogii a cuiva în urma unui concurs.


Specificaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. spécification, lat. specificatio)

1. specificare.

2. definire a caracteristicilor cărora trebuie le răspundă o instalaţie, o construcţie, un produs etc.


Standardizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (standardiza)

1. acţiunea de a standardiza; reglementare tehnică organizată a producţiei de piese, subansamble, utilaje etc. prin specificare, tipizare şi unificare.


Stat 2

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. status, it. stato, după fr. état)

1. tabel în care sunt specificate drepturile bănești pe care le au de primit la un moment dat colaboratorii unei întreprinderi sau instituții.

2. tablou, listă.

3. ~ de organizare (sau de funcții) = tabel cuprinzând posturile necesare unei întreprinderi sau instituții, cu specificarea categoriilor de retribuire corespunzătoare.

4. ~ personal = dosar cu specificarea mutațiilor de serviciu ale unui angajat și actele acestuia.