Rezultate secundare (Spiritele.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cabale, germ. Kabale)
1. doctrină teozofică iudaică, care, recurgând la o interpretare mistică a Vechiului Testament, şi la practici oculte, pretindea a comunica cu spiritele.
2. (fig.) uneltire, intrigă; conspiraţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incendiaire, lat. incendiarius)
1. care provoacă (sau poate provoca) incendii; care se poate aprinde.
2. (fig.) care agită spiritele.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/intoxiquer, lat. intoxicare)
1. tr., refl. a(-și) introduce în organism substanțe toxice, a (se) otrăvi.
2. (fig.) a (se) plictisi foarte tare.
3. tr. a influența în mod insidios spiritele pentru a le face sensibile la propagandă, a demoraliza.
4. a deruta prin difuzarea de știri false.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Keren)
1. pl. spiritele morţilor la greci.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Keren)
1. pl. (mit. gr.) spiritele morţilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lémuries)
1. sărbători religioase private, care aveau loc la romani în luna mai, cu care prilej se alungau spiritele morţilor prin zgomote nocturne.