Dictionar

Stupă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stupa)

1. monument funerar hindus în care se păstrează cenuşa sau relicvele unei căpetenii budiste.


Stupefacţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stupéfaction)

1. uimire extraordinară, uluire; stupoare.


Stupefia

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. stupéfier)

1. a produce uimire, a ului, a năuci; a sidera.


Stupefiant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. stupéfiant)

1. adj. care uimeşte, uluitor.

2. s. n. substanţă toxică (opiu, cocaină, heroină etc.) care inhibă centrii nervoşi, producând o stare de euforie trecătoare.


Stupid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. stupide, lat. stupidus)

1. (şi adv.) lipsit de sens, de raţiune; absurd.

2. (despre oameni) care denotă lipsă de inteligenţă; idiot, prost, mărginit, nătâng.


Stupiditate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stupidité, lat. stupiditas)

1. însuşirea de a fi stupid; tâmpenie, prostie, imbecilitate.

2. faptă, vorbă de om stupid; exprimare lipsită de conţinut.


Aeroembolie

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. aéroembolisme)

1. astuparea cu gaz a unui vas sangvin sau limfatic.


Amoc

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., engl. amok)

1. boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, excitante etc., manifestată prin tendinţă la fugă şi impulsuri criminale.

2. (fig.) izbucnire violentă, furie inexplicabilă.

3. (var.) amok.


ATRET-, ATRETO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. atrét/o/-, cf. gr. atretos „negăurit, nestrăpuns, nepătruns”)

1. „imperforare, neperforare; negăurit, închis, astupat, neperforat”.


Atrezie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atrésie)

1. astupare, neperforare a unui orificiu sau canal natural.


Bura

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. bourrer)

1. a astupa cu un material inert o încărcătură de exploziv pentru a mări efectul de distrugere.

2. a îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată.

3. (inform.) a bloca alimentarea unei maşini electronice cu cartele perforate.


Buraj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. bourrage)

1. acțiunea de a bura și rezultatul ei; burare.

2. astupare cu material special a spațiului gol, neocupat de exploziv, dintr-o gaură de mină sau dintr-o sondă de minare.

3. îndesare a balastului sub traversele liniei de cale ferată.