Dictionar

Apocarp, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. apocarpe)

1. (bot.) care prezintă apocarpie; care nu are carpelele sudate.

2. (antonim) sincarp.


Bimetal

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bimétal)

1. semifabricat obţinut prin unirea mecanică a două metale.

2. organ sensibil compus din două vergele metalice diferite, sudate pe toată lungimea, pentru controlul temperaturilor.


Carpoliză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. carpolyse)

1. (bot.) disociere a carpelelor sudate.


Cefalotorace

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céphalothorax, it. cefalotorace)

1. segment al corpului la arahnide şi crustacee cu capul şi toracele sudate.


Coadnaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coadnation)

1. stare a două organe concrescente, unite, sudate.


Defibrina

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. défibriner)

1. a elimina fibrina din plasmă sau din exsudatele sangvine.