sumedenie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (din sumă)

1. mulțime mare, număr mare; puzderie, grămadă.
2. (var. înv.) sumădenie, sumetenie.

sumerian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sumérien)

1. (locuitor) din Sumer.
2. (s. f.) limbă vorbită la sud de Babilon, cu caractere cuneiforme.

aditiv, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. additif, lat. additivus „care se adaugă la”)

1. I. care este adăugat, care se adaugă, care se adiționează, care completează.
2. (mat.) referitor la operația de adunare; care provine dintr-o adunare.
3. (fizică) (despre o proprietate, un efect) exprimat printr-o mărime fizică ale cărei valori se însumează algebric.
4. II. lucru adăugat, completare, supliment.
5. (industrie) constituent secundar, substanță care, adăugată unor produse, le ameliorează unele proprietăți.
6. (industria alimentară) produs destinat să modifice gustul sau parfumul, să prelungească conservarea.
7. (petrochimie) denumire generică pentru diferitele produse care sunt încorporate în benzină pentru a o face mai puțin detonantă; în uleiuri pentru a le îmbunătăți calitățile de lubrifiere, rezistența la oxidare, punctul de îngheț sau indicele de vâscozitate; în bitumuri pentru emulsionare.

amendă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amende)

1. sancțiune constând din plata unei sume de bani.
2. ~ onorabilă = recunoaștere în public a unei fapte.

anatocism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anatocisme, lat. anatocismus)

1. capitalizare a dobânzii unei sume împrumutate; dobândă la dobândă.

anuitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. annuité, lat. annuitas)

1. sumă de bani plătită anual de către debitor, pentru rambursarea unei sume împrumutate.

avansa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. avancer)

1. intr. a înainta (într-o direcție); a progresa, a se dezvolta.
2. tr. a înainta, a promova într-un grad, într-o funcție superioară.
3. a da cu anticipație (sume de bani).
4. (fig.) a anticipa (o propunere).

balanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. balance)

1. instrument pentru măsurarea greutății corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăți-etalon; cântar.
2. a pune în ~ = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre.
3. (fin.) raport între două sume, două conturi etc.; tabel, situație cu un asemenea raport.
4. ~ comercială = raportul dintre valoarea importului și exportului unei țări pe o perioadă de timp dată; ~ contabilă = situație recapitulativă și periodică ce regrupează la un moment dat sumele și soldurile conturilor debitoare și creditoare; ~ de plăți = raportul dintre sumele încasate și plățile efectuate de către o țară în relațiile sale cu alte țări într-o perioadă de regulă un an.
5. al șaptelea semn al zodiacului (23 septembrie - 22 octombrie).