Rezultate secundare (Suna):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. consoner)
1. a produce o consonanţă.
2. (fig.) a se armoniza, a se acorda.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acerbe, lat. acerbus)
1. care caută să rănească (vorbind despre un ton, un cuvânt, o remarcă); care critică cu răutate; îndârjit, înverșunat, necruțător.
2. (antonime) agreabil, șarmant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alpage)
1. păşunat în zonele înalte, alpine.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/acharner)
1. tr., refl. a (se) îndârji, a (se) înverşuna, a se) pasiona.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. cimbalo, fr. cymbale)
1. vechi instrument muzical compus din două talere de aramă care erau lovite unul de altul; chimval.
2. instrument muzical de percuție, alcătuit din două discuri metalice care se lovesc unul de altul, producând un sunet strident, răsunător; cinel.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. clarus, fr. clair)
1. (şi adv.) limpede, desluşit, curat.
2. transparent; (despre aer, cer) senin, luminos.
3. (despre sunete, voci) care răsună distinct.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. claritas, fr. clarté)
1. însuşirea a ceea ce este clar; limpezime, puritate.
2. calitate a sunetului sau a vocii de a răsuna distinct.
3. limpezime în gândire, în vorbire; expunere pe înţeles.