Rezultate secundare (Teoriile):
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. colbertiste)
1. I. referitor la colbertism, sistem economic instituit de Colbert și bazat în special pe protecționism.
2. legat de teoriile economice ale lui Colbert.
3. II. adept al colbertismului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conventionnalisme)
1. caracterul a ceea ce este convenţional; tendinţă de a se conforma regulilor general acceptate, fără o percepere proprie, a faptelor; prezenţă masivă în opera de artă a unor elemente de conţinut sau de expresie devenite clişee.
2. concepţie filozofică pozitivistă potrivit căreia axiomele geometrice, legile şi teoriile ştiinţifice ar fi simple convenţii create în mod arbitrar de oamenii de ştiinţă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. faradique, germ. faradisch)
1. referitor la teoriile lui Faraday.
2. (despre un curent alternativ) obţinut prin întreruperea ritmică a curentului continuu în circuitul primar al unei bobine de inducţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Philanthropinismus)
1. curent pedagogic din sec. XVIII, care, urmând teoriile lui J. J. Rousseau, milita împotriva scolasticismului şi formalismului didactic, voind să făurească o educaţie firească şi umană a copiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. instrumentalisme)
1. concepție idealist-subiectivă, variantă a pragmatismului, care consideră că noțiunile, categoriile și teoriile științifice sunt simple „instrumente” și „chei” utile, fără să aibă valoare reflectorie în raport cu realitatea obiectivă.
2. școală formalistă în poezie care își propune să creeze efecte lirice prin combinații sonore muzicale, expresive.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. keynésien)
1. I. referitor la keynesism.
2. care se referă la economistul englez Keynes, la concepțiile sale economice.
3. se spune despre teoriile explicative ale mecanismelor economice formulate de Keynes.
4. II. adept al keynesismului.
5. cel care este partizanul concepțiilor economice ale lui Keynes.