Dictionar

Antiştiinţific, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anti-scientifique)

1. contrar teoriilor ştiinţifice şi progresului.


Fascist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (it. fascista, fr. fasciste)

1. I. referitor la regimul politic instituit în Italia între 1922 și 1945 de către Mussolini, bazat pe dictatura unui singur partid și pe naționalism.

2. referitor la fascism, care aparține fascismului.

3. care folosește metodele fascismului; care își revendică ideologia din fascism.

4. II. partizan al fascismului și, prin extensiune, al unui regim dictatorial.

5. (prin ext.) calificativ polemic dat oricărei persoane, sau teoriilor lor, de adversarii lor pentru a-i demoniza, a-i discredita.


Frenolog

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (germ. Phrenologe)

1. (istoria medicinei) medic sau persoană care se ocupa de frenologie; adept sau susținător al teoriilor frenologice.


Freudism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. freudisme)

1. ansamblul teoriilor și al practicilor psihanalitice ale lui Sigmund Freud și ale discipolilor lui, în special mecanismul de refulare psihologică, centralitatea dorinței sexuale în dezvoltarea personalității și eficacitatea „curei de vorbire” sau a tehnicii psihanalitice; psihanaliză.


Freudist

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (Freud + -ist, cf. fr. freudiste)

1. (psihanaliză) adept al lui Freud și al teoriilor sale; adept al freudismului.


Ideologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idéologie)

1. ansamblul ideilor, concepţiilor şi teoriilor care reflectă, într-o formă generalizată, interesele şi aspiraţiile unei clase sau categorii sociale, determinate de condiţiile istorice obiective ale existenţei acesteia.