terasament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. terrassement)

1. ansamblu de lucrări în săparea și transportarea pământului, în umplerea anumitor denivelări de teren pentru a face terase, șosele, căi ferate; totalitatea construcțiilor care constituie infrastructura unei șosele, căi ferate etc.

agger

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. agger)

1. (antic.) terasament de pământ, pietre sau arbori care protejează zidul de incintă al castrelor romane.
2. (antic.) termen roman antic folosit pentru terasamentele înălțate și boltite ale drumurilor romane.

ampriză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. emprise)

1. lățime totală a fâșiei de teren pe care se construiește un terasament, un dig, un baraj.
2. influență, ascendent, autoritate morală.

banchetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. banquette)

1. bancă mică fără spetează; canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată.
2. suprafață orizontală, platformă pe un taluz ori la baza lui, spre a-i spori stabilitatea.
3. rambleu format din excedentul de material excavat.
4. fâșie orizontală de-a lungul unui terasament.
5. (echit.) obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă.
6. ~ litorală = platformă de abraziune îngustă la piciorul unei faleze.

baterie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. batterie, it. batteria)

1. subunitate de artilerie, dintr-un număr variabil de plutoane, tunuri, rachete etc.
2. terasament care protejează tunurile în poziție de tragere.
3. ansamblul tunurilor de același calibru de pe o navă.
4. ansamblu de aparate, dispozitive, piese, legate între ele, care îndeplinesc aceeași operație.
5. ~ electrică = ansamblu de mai multe pile sau acumulatoare electrice; ~ solară = grup de celule fotoelectrice care transformă energia solară în energie electrică.
6. vas cu gheață pentru a răci vinul și sifonul din sticle; frapieră.
7. grupul instrumentelor de percuție într-o orchestră.
8. ~ de teste = ansamblu de teste care vizează un anume aspect al structurii psihologice a cuiva.
9. ansamblu de cuști metalice suprapuse, pentru întreținerea păsărilor, purceilor sau iepurilor de casă.

compresor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. compresseur)

1. adj. care comprimă.
2. s. n. mașină de forță, pneumatică, servind la comprimarea unui gaz.
3. utilaj rutier autopropulsat format dintr-un cilindru masiv și greu, pentru compactarea terasamentelor.
4. instrument chirurgical cu care se face o compresiune (4).
5. aparat electronic care saturează la nivel optim un semnal muzical.

debleu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déblai)

1. lucrare de terasament sub nivelul solului unei căi de comunicație sau al unui canal.