agrimensor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. agrimensore)

1. specialist în agrimensură; cel ce se ocupă cu topografia terenului.

aut 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. out, afară)

1. adv. (sport) în afara terenului de joc.
2. s. n. ieșirea, scoaterea mingii în afara terenului de joc; penalizarea aplicată în această situație.

boccia

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. boccia)

1. joc sportiv, de origine italiană, la care participanții, așezați la echidistanță față de țintă, la mijlocul terenului, încearcă să o lovească cu niște mingi de lemn.

careu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carré)

1. așezare în formă de pătrat.
2. fiecare dintre pătratele care alcătuiesc un caroiaj.
3. încăpere pe o navă pentru adunări, studii și servitul mesei.
4. suprafața marcată a terenului de fotbal, de tenis etc.; (p. ext.) teren de sport.
5. pătrat de cuvinte încrucișate.
6. formație de patru cărți de aceeași valoare (la unele jocuri).
7. parte a unei biserici unde nava se intersectează cu transeptul.

carta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (germ. kartieren)

1. a repartiza corespondența poștală pe destinatari.
2. a grupa vagoanele pe diferite linii de descărcare.
3. a adăuga pe o hartă, pe un plan, noi detalii ale terenului.
4. a identifica pe teren și a reprezenta cartografic diferite tipuri de sol.
5. a identifica și delimita rezervațiile dintr-un arboret.

centra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. centrer)

1. tr. a așeza, a fixa în/pe centru sau într-o poziție corectă (o piesă).
2. (fig.) a îndrepta către un anumit scop, a grupa.
3. a regla două sau mai multe mașini care funcționează cuplate.
4. intr., tr. (sport) a trimite mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui, (la fotbal) în careul de la poartă.