OK
X
agregat 2
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (după fr. agrégé)
1.
(în
unele
țări)
profesor
~
=
profesor
universitar
care
și-a
obținut
titlul
prin
concurs,
dar
a
rămas
totuși
dependent
de
catedra
altui
profesor.
antetitlu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. avant-titre)
1.
text
înaintea
titlului
unei
cărți,
denumirea
instituției
sub
egida
căreia
apare,
numărul
seriei,
numele
colecției
etc.
antipapă
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. antipape)
1.
pretendent
nerecunoscut
de
Biserica
Romano-Catolică
la
titlul
de
papă;
papă
fals,
ales
pe
cale
ilegală.
aspirantură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. aspirantura)
1.
(în
trecut)
formă
de
studiu
organizată
pe
lângă
instituțiile
de
învățământ
superior
și
institutele
de
cercetare
științifică
pentru
pregătirea
în
vederea
obținerii
titlului
de
„candidat
în
științe”.
bacalaureat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. baccalauréat, lat. baccalaureatus)
1.
s.
n.
examen
de
absolvire
a
liceului,
care
urmărește
să
verifice
dacă
absolventul
a
atins
nivelul
adecvat
de
cultură
generală
și
de
maturitate
intelectuală;
titlul
obținut;
bac3
(2).
2.
s.
m.
f.
posesor
al
unui
asemenea
titlu.
brevet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. brevet)
1.
document
cuprinzând
titlul,
distincția,
calitatea
acordate
de
o
autoritate
(de
stat)
și
care
presupune
anumite
drepturi.
2.
~
de
invenție
=
document
eliberat
inventatorului
de
către
organul
de
stat
competent,
prin
care
i
se
recunoaște
dreptul
de
a
exploata
în
exclusivitate
invenția,
un
anumit
timp;
patentă.