Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. afficher)
2. (fig.) a manifesta ostentativ o anumită atitudine.
3. a vizualiza o mărime măsurată sau rezultatul unui calcul.
4. refl. a apărea în tovărăşia cuiva.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. associer, lat. associare)
1. tr. a pune laolaltă, împreună.
2. refl. a se întovărăşi, a se uni (într-un anumit scop).
4. a se lega (pe bază de asociaţii).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. association)
1. asociere, unire, întovărăşire.
2. (biol.) grupare a indivizilor unei singure specii sau ai unor specii diferite.
3. grupare, unire constituită printr-un statut.
4. legătură specifică între două sau mai multe procese şi produse psihice (reprezentări, idei, sentimente etc.).
5. (chim.) ~ moleculară = grupare de două sau mai multe molecule identice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aspirer, lat. adspirare)
1. tr. a trage aer în plămâni; a inspira.
2. (despre o pompă) a absorbi (un fluid, praful etc.)3. a pronunţa un sunet, întovărăşindu-l de un sunet laringal.
3. intr. (fig.) a năzui, a tinde (spre).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. camarade, sp. camarada)
1. tovarăş de arme, de clasă, de studii.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. capitulant)
1. persoană care capitulează ușor în fața adversarului; capitulard.
2. (prin ext.) cel care părăsește cu ușurință o poziție ideologică, care își reneagă principiile și tovarășii de luptă; capitulard.