Dictionar

metamorfozat; transformat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT metamorphosatus; metamorphus; transformatus
2. FR métamorphosé; changé; modifié
3. EN metamorphosed; changed
4. DE metamorphosiert; umgewandelt; umgestaltet, verwandelt
5. RU преврaщённый; изменённый
6. HU átalakult, módosult
 

transformată

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. transformée)

1. (mat.) figură generată prin transformarea unei alte figuri.
 

transformațional, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. transformationnel)

1. referitor la transformări succesive.
2. gramatică ~ă = tip de gramatică bazată pe metode potrivit cărora se pot descoperi o serie de reguli care permit obținerea tuturor enunțurilor posibile într-o limbă dintr-un număr limitat de structuri profunde, cu ajutorul unor transformări succesive.
 

transformaționalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. transformationnalisme)

1. curent care preconizează și susține gramatica transformațională.
 

transformator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. transformateur)

1. adj. care transformă; înnoitor.
2. s. n. aparat, instalație, mașină care transferă energie de la un sistem tehnic primar la unul secundar.
3. dispozitiv electric care transformă tensiunea unui curent alternativ fără a-i modifica frecvența.
4. aparat fotogrammetric care transformă unele imagini în altele.
 

acidogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acidogenèse)

1. proces de formare a unui acid.
2. (biol.) reprezintă a doua etapă (din patru) a digestiei anaerobe și este o reacție biologică în care monomerii simpli sunt transformați în acizi grași volatili.
 

amenajabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aménageable)

1. care poate fi amenajat; care poate fi transformat într-un spațiu amenajat.
 

anabolism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anabolisme)

1. (biol.) prima fază a metabolismului, în timpul căreia materialele nutritive sunt transformate, prin sinteză, în țesut viu; asimilație.
 

antimonoverb

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (anti- + monoverb)

1. problemă enigmistică în care exprimarea se face printr-un cuvânt ce trebuie transformat în monoverb.
 

autotransformator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autotransformateur)

1. transformator de curent electric alternativ monofazat, cu o singură înfășurare și cu trei borne, două externe pentru tensiunea înaltă și una intermediară, care, împreună cu câte una din cele externe, constituie bornele pentru tensiunea joasă.
 

bazooka

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. bazooka)

1. aruncător portativ de grenade antitanc.
2. (telec.) transformator de simetrizare.