Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. transuranisch, engl. transuranic)
1. (despre elemente chimice) situat în tabloul periodic al elementelor dincolo de uraniu, fiind obţinut artificial prin bombardarea atomilor altor elemente; transuran, transuranian.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. californium)
1. element transuranic radioactiv, metalic, din grupa actinidelor, obţinut artificial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. einsteinium)
1. element transuranic sintetic din grupa actinidelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fermium)
1. element transuranic sintetic din grupa actinidelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. hahnium)
1. element artificial transuranic, obţinut prin bombardarea californiului cu nuclee de azot.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lawrencium)
1. element transuranic sintetic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mendélévium)
1. element transuranic sintetic din grupa actinidelor.