Rezultate principale (Tranzacţie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. transaction, lat. transactio)
1. înţelegere, învoială, convenţie.
2. acord între două sau mai multe părţi prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial, de bursă etc.
Rezultate secundare (Tranzacţie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affaire)
2. cifră de ~i = total al banilor obţinuţi în comerţ sau în alte activităţi economice.
3. acţiune din care rezultă un profit.
6. ~i interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiable)
1. care se comportă ca un prieten, care arată prietenie; înţelegător, prietenos.
2. care acționează sau care se face prin blândețe și conciliere; binevoitor, conciliator.
3. (despre litigii, conflicte etc.) care se reglează în general printr-o tranzacție, în afara oricăror proceduri judiciare.
4. (științe juridice) care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. courtier)
1. persoană a cărei profesie constă în mijlocirea contactului dintre vânzători și cumpărători, rezultând astfel o activitate de brokeraj, pentru încheierea tranzacțiilor bursiere sau comerciale; broker.
2. (prin ext.) persoană care acționează ca intermediar într-o tranzacție.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. outright)
1. (fin.) operaţie în stabilirea condiţiilor cumpărării sau vânzării în valută, inclusiv a cursului valutei, urmând ca efectuarea propriu-zisă a tranzacţiei să se facă ulterior.
Parte de vorbire: s. m. f.
Origine: (fr. partenaire)
1. fiecare dintre participanții la o competiție sportivă, la jocuri etc.
2. persoană cu care dansează cineva.
3. fiecare dintre persoanele angajate într-o tranzacție, într-o discuție etc.
4. executant, împreună cu altul, al unui număr de program (la teatru, la circ etc.).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (perfect)
1. a definitiva, a încheia (o înţelegere, un act, o tranzacţie).