Rezultate secundare (Trepte,):
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (treaptă + -elnic)
1. care se manifestă din ce în ce mai pronunțat, mai evident; treptat.
Parte de vorbire: adv. (învechit)
Origine: (treptelnic + -ește)
1. încetul cu încetul, în etape; treptat, (înv.) treptiș.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphithéâtre, lat. amphiteatrum, gr. amphitheatron)
1. (la greci şi la romani) edificiu de formă circulară sau elipsoidală, (neacoperit), dintr-o arenă înconjurată de trepte şi tribune, în timpul jocurilor publice.
2. sală de curs, conferinţe cu locurile în plan înclinat sau în trepte.
3. configuraţie a unor terenuri dispuse în etaje circulare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascension, lat. ascensio)
1. mişcare de jos în sus a unui mobil.
2. urcare, suire (pe un munte); înălţare (cu balonul).
3. (fig.) creştere, dezvoltare.
4. promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale.
5. proces de cucerire a puterii de către o organizaţie politică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (contra1- + treaptă)
1. suprafaţă verticală care formează partea din faţă a unei trepte, la o scară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crémaillère)
1. bară dinţată dreaptă care se angrenează cu o roată dinţată cilindrică folosită la cricuri, la unele maşini-unelte etc. pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie şi invers.
2. traseu de tranşee şi şanţuri de comunicaţie, având forma unor trepte foarte largi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. krepidoma)
1. baza mai înaltă decât nivelul solului, cu trepte pe care se înalţă un templu antic grecesc, un edificiu.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. quarta decima)
1. (muz.) interval de 14 trepte; a paisprezecea treaptă de la un interval dat.