Dictionar

Rezultate secundare (Trupe):

Administraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. administration, lat. administratio, /2/ rus. administraţiia)

1. ansamblul organelor executive şi de dispoziţie ale statului; personalul de conducere al unei întreprinderi, instituţii etc.

2. consiliu de ~ = consiliu însărcinat cu conducerea unei societăţi de acţiuni.

3. serviciu al armatei care avea în sarcină hrana şi îmbrăcămintea trupelor.


Aeropurtat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. aéroporté)

1. transportat pe calea aerului (nu implică aterizarea); aerotransportat.

2. trupe ~e = trupe parașutate deasupra destinației lor.


Aplicaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. application, lat. applicatio)

1. punere în practică; aplicare.

2. punct de ~ = punct în care se exercită o forţă asupra unui corp; şcoală de ~ = instituţie şcolară ataşată pe lângă o instituţie de pregătire a cadrelor, în care se face practică pedagogică.

3. (mil.) formă de pregătire a comandamentelor şi trupelor prin rezolvarea unor situaţii de luptă ipotetice.

4. (fig.) aptitudine, talent.


Armă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arma)

1. unealtă, maşină care serveşte pentru atac sau apărare.

2. ~ albă = armă destinată luptei corp la corp (baionetă, stilet etc.); a depune ~ele = a se preda; (fig.) a ceda.

3. (pl.) ansamblul semnelor heraldice de pe o stemă, de pe un blazon.

4. categorie de trupe din forţele armate corespunzând unei activităţi specializate.

5. (fig.) mijloc de combatere a unui adversar pe planul ideilor, al politicii.


Asaltator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (it. assaltatore)

1. cel care asaltează; cineva care atacă sau asaltează pe altcineva în mod violent sau criminal; soldat încadrat într-un corp de trupe de asalt.


Askari

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. askari)

1. soldat indigen din vechile trupe germane şi italiene.