Rezultate secundare (Turaţia):
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. accélérateur)
1. adj. care accelerează.
2. s. n. dispozitiv prin care se măreşte viteza, turaţia (unui motor); pedală care comandă acest dispozitiv.
3. (cinem.) procedeu de imprimare a unor mişcări de desfăşurare lentă.
4. instalaţie complexă care imprimă particulelor elementare viteze foarte mari.
5. s. m. substanţă care măreşte viteza unei reacţii chimice; produs destinat a reduce durata de priză şi de întărire a betonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrocyste)
1. chist sferic, gelatinos, la maturaţia celulelor generative.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. acculturer)
1. a face aculturaţia unui individ, a unui grup.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/emballer)
1. tr. a împacheta pentru transportat.
2. a face un motor să depăşească turaţia normală.
3. refl. (despre cai) a-şi lua avânt.
4. (fig.; despre oameni) a se lăsa purtat de mânie, de entuziasm; a se înflăcăra.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cément)
1. praf cu care se cementează piesele de oţel.
2. ~ dentar = material în obturaţia cariilor şi la fixarea unor proteze.
3. substanţă la rădăcina dintelui.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désemballer)
2. a face ca un motor ambalat să revină la turaţia normală.
3. refl. (fig.) a se elibera de griji, a se retrage dintr-o acţiune.