Dictionar

ulterior, -oară

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ultérieur, lat. ulterior)

1. care are loc, urmează după ceva sau după cineva; posterior.
 

alemandă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allemande)

1. vechi dans de origine germană, inițial vesel, vioi, ulterior moderat, grav; melodia corespunzătoare.
 

alma mater

Parte de vorbire:  loc. s.  
Etimologie: (lat. alma mater, mamă hrănitoare)

1. (inițial, la romani) patria.
2. (ulterior) universitate.
 
 

braccio

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. /viola da/ braccio)

1. viola da ~ = violă din sec. XVII, ținută pe mână, din care s-a dezvoltat ulterior viola și violina.