Dictionar

agonale

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. agonalia)

1. întreceri atletice la vechii greci.
2. serbări romane în cinstea zeului Ianus.
 

agonistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agonistique)

1. adj. referitor la lupte; atletic.
2. (fil.) referitor la lupta de idei.
3. s. f. parte a gimnasticii la vechii greci care cuprindea luptele atletice.
 

agonotesie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (gr. agonothesia)

1. conducere a întrecerilor atletice la vechii greci.
 

ateneu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. athénée, lat. athenaeum)

1. (la vechii greci) sanctuar al zeiței Atena.
2. instituție specializată în activități cultural-științifice.
 

barbiton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat., gr. barbiton)

1. instrument muzical asemănător cu lira, la vechii greci.
 

calatos

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calathos, gr. kalathos)

1. acoperământ de cap, înalt, cilindric, drapat de un văl, caracteristic unor zeițe greco-romane.
2. vas de lut, cupă la vechii greci.