Parte de vorbire: adv. (desuet)
Origine: (it. volontariamente)
1. în mod voluntar, fără constrângere.
2. (antonime) involuntar, automaticește.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. volontariat)
1. angajare în armată ca voluntar; durata serviciului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. volontarisme)
1. concepție filozofică potrivit căreia la baza existenței stau anumite tendințe iraționale ale voinței umane sau o voință cosmică oarbă.
2. concepție sociologică subiectivistă care consideră voința umană ca factor hotărâtor al istoriei, atribuind proceselor voliționale un rol determinant în acțiunea socială, negând existența legităților obiective sau opunând voința umană acestor legi.
3. concepție psihologică potrivit căreia în viața psihică rolul hotărâtor îl au procesele voliționale.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. volontariste)
1. I. care aparține voluntarismului, privitor la voluntarism (doctrină filozofică care pune voința deasupra inteligenței și acțiunea deasupra gândirii).
2. care provine din voluntarism; care dă dovadă de voluntarism.
3. (rar) care are voință; care își impune propria voință; voluntar.
4. II. adept al voluntarismului.
5. persoană care crede că poate supune realitatea voinței sale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brigade, rus. brigada)
1. formaţiune (stabilă) de lucru format din muncitori, organizată pentru anumite sarcini de producţie.
2. formaţiune de poliţie într-un anumit scop, cu un anumit profil.
3. ~ artistică = echipă de artişti amatori care prezintă programe scurte, inspirate din viaţa colectivului din care fac parte.
4. echipă de specialişti care controlează şi îndrumă activitatea unei instituţii, întreprinderi etc.
5. mare unitate militară din două sau trei regimente din aceeaşi armă, mai mică decât divizia.
6. mare unitate navală din şase-nouă nave mijlocii (distrugătoare, submarine) sau două-trei nave mici (vedete) o ~ăzi internaţionale = mari unităţi militare constituite în Spania din voluntari de diferite naţionalităţi în războiul din 1936-1939.
7. subunitate silvică din mai multe cantoane (3) şi supravegheată de un brigadier (2).
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. garibaldino)
1. soldat din trupele de voluntari ale lui Garibaldi.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (trăire + -ism)
1. curent voluntarist în filosofia românească dintre cele două războaie mondiale, care, proclamând primatul „vieții”, al inconștientului asupra rațiunii, opunea „trăirea” mistică cunoașterii logice, cultiva obsesia morții, a neantului, făcea apologia „aventurii”, a „acțiunii” iresponsabile, lipsită de criterii morale.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. volontariste)
1. I. care aparține voluntarismului, privitor la voluntarism (doctrină filozofică care pune voința deasupra inteligenței și acțiunea deasupra gândirii).
2. care provine din voluntarism; care dă dovadă de voluntarism.
3. (rar) care are voință; care își impune propria voință; voluntar.
4. II. adept al voluntarismului.
5. persoană care crede că poate supune realitatea voinței sale.
Parte de vorbire: adv. (desuet)
Origine: (automatic + -ește)
1. în mod automat, fără intervenție umană.
2. rezultat din implementarea unui automatism.