Rezultate secundare (Vârfului):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apexite)
1. osteită a vârfului stâncii temporalului.
2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apicolyse)
1. operaţie de turtire a vârfului unui plămân.
2. leziune a vârfului rădăcinii dentare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. epolet, fr. épaulette)
1. accesoriu pe umerii uniformelor pe care se indică gradul şi specialitatea militară.
2. extremitate superioară a vârfului unui catarg.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (germ. Hermelin)
1. (zool.) mic mamifer carnivor din nordul Europei și din Asia (din familia mustelidelor), care seamănă cu nevăstuica și a cărui blană cafenie-deschisă devine albă iarna (cu excepția vârfului cozii care rămâne negru); hermină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. insitio, altoire)
1. (herald.) partiţie realizată în câmpul unui scut, centru al vârfului inferior al scutului triunghiular.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. interdentale)
1. (despre consoane) prin plasarea vârfului limbii înapoia dinţilor; între dinţi.