Dictionar

Rezultate secundare (îndeplini):

îndeplinitor, -oare

Parte de vorbire: adj., s.m.f. (înv.)
Origine: (îndeplini + -[i]tor)

1. (persoană) care îndeplinește, realizează ceva.


Achita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. acquitter)

1. tr. (jur.) a declara pe cineva liber de răspundere penală, a scoate din culpă.

2. (fam.) a ucide.

3. tr., refl. a(-şi) plăti o datorie.

4. a se ~ de ceva = a îndeplini (ceva).


Activitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. activité, lat. activitas)

1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acţiune, ocupaţie.

2. situaţie a unui ofiţer care face parte din cadrele active ale armatei.

3. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanţe radioactive.

4. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacţie.

5. ~ solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanţe, erupţii etc.) în păturile exterioare ale Soarelui.


Apostolat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apostolat, lat. apostolatus)

1. propagare a unor idei, a unei învăţături; îndeplinire cu abnegaţie a unei misiuni.


Asinergie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asynergie)

1. incapacitate patologică de a îndeplini simultan diferite mişcări elementare.


Asuma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. assumer, lat. assumere)

1. tr., refl. a(-şi) lua asupra sa; a se angaja la îndeplinirea unei lucrări.

2. tr. a accepta ca ipoteză o propoziţie (judecată) pentru a constata consecinţele ce rezultă din ea.


Autocomandă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autocommande)

1. comandă care se declanșează automat la apariția unui eveniment, când anumite condiții sunt îndeplinite et cetera; comandă automată.