Dictionar

Adopta

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. adopter, lat. adoptare)

1. a înfia un copil.

2. a-şi însuşi felul de a fi al cuiva.

3. a alege cu predilecţie.

4. a accepta (prin vot).


Adoptiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adoptif, lat. adoptivus)

1. (despre copii) primit în familie cu drepturi şi obligaţii de copil propriu; înfiat.

2. (despre părinţi) dobândit prin adopţie.