Dictionar

Rezultate secundare (întrunire):

Clambake

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. clambake)

1. întrunire de muzicieni de jaz, care cântă împreună fără a fi repetat în prealabil.

2. (peior.) întrunire improvizată a cărei calitate lasă de dorit, datorită lipsei de omogenitate şi de afinitate stilistică a muzicienilor.


Conferinţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conférence, lat. conferentia)

1. expunere făcută în public asupra unei teme din domeniul ştiinţei, artei etc.

2. reuniune a reprezentanţilor unor state, organizaţii etc. pentru a discuta şi a lua hotărâri în anumite chestiuni.

3. ~ la nivel înalt = întrunire a unor şefi de state sau de guverne.

4. for superior al unei organizaţii de partid, care se întruneşte pentru a dezbate probleme ale organizaţiei, a alege organele sale de conducere etc.

5. consfătuire, convorbire.

6. ~ de presă = întâlnire între o personalitate a vieţii politice, sociale sau culturale şi reprezentanţi ai presei.


Confuziune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. confusion, lat. confusio)

1. (jur.) stingere a unor obligaţii prin întrunirea de către aceeaşi persoană a calităţilor de debitor şi creditor.

2. confuzie.


Grupare

Parte de vorbire: s.
Origine: (grupa)

1. acțiunea de a (se) grupa.

2. grup de persoane unite prin idei, concepții, interese comune.

3. (mil.) întrunire temporară de subunități, unități sau mari unități diferite, sub o comandă unică, în vederea unei misiuni de luptă.

4. ansamblu de atomi legați între ei, a căror prezență în molecula unei substanțe determină o funcție chimică.


Reprezentant, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. représentant)

1. persoană care reprezintă pe cineva și acționează în numele acestuia (ex. mandatar).

2. persoană desemnată de un grup pentru a acționa în numele acestuia (ex. reprezentant sindical, parlamentar).

3. persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică.

4. persoană, animal, lucru pe care îl considerăm tip (al unei clase, al unei categorii).

5. persoană care vizitează clienții în numele unei companii (ex. comis-voiajor).

6. (matematică) specimen localizat și observabil al unui vector.


Reuniune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. réunion)

1. adunare, întrunire.

2. competiţie sportivă.

3. (mat.) operaţie care ataşează la două mulţimi date mulţimea tuturor elementelor ce aparţin cel puţin uneia dintre ele.