Rezultate secundare (învăţătură,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acroamatique)
1. învățătură transmisă pe cale orală, rezervată anumitor studenți.
2. care se adresează numai inițiaților; rezervat iniţiaţilor, secret.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ashram)
1. ermitaj, locul de retragere colectivă unde discipolii se adună în jurul unui guru pentru a primi învățătura sa.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. averroïsme)
1. curent în filozofia medievală occidentală având la bază învăţătura lui Averroes, care afirma că materia şi mişcarea sunt veşnice şi nega nemurirea sufletului şi viaţa de apoi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. catéchumène)
1. adult care primeşte învăţătura religioasă în vederea botezului (în creştinismul primitiv).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. concordisme)
1. sistem exegetic care caută să pună de acord învăţătura biblică cu rezultatele ştiinţei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. condisciple, lat. condiscipulus)
1. coleg de studiu, de învăţătură.