Dictionar

Rezultate secundare (şapte):

Balanţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balance)

1. instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăţi-etalon; cântar.

2. a pune în ~ = a judeca bine faptele înainte de a lua o hotărâre.

3. (fin.) raport între două sume, două conturi etc.; tabel, situaţie cu un asemenea raport.

4. ~ comercială = raportul dintre valoarea importului şi exportului unei ţări pe o perioadă de timp dată; ~ contabilă = situaţie recapitulativă şi periodică ce regrupează la un moment dat sumele şi soldurile conturilor debitoare şi creditoare; ~ de plăţi = raportul dintre sumele încasate şi plăţile efectuate de către o ţară în relaţiile sale cu alte ţări într-o perioadă de regulă un an.

5. al şaptelea semn al zodiacului (23 septembrie - 22 octombrie).


Beat

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. beat)

1. /bit/ adj. inv. care aparţine beatnicilor.

2. s. n. (jaz) bătaie, timp al unei măsuri.

3. stil în rockul modern (şi în jaz) la începutul deceniului al şaptelea, care presupune accentuarea tuturor celor patru timpi ai măsurii.

4. (în formaţiile instrumentale) prezenţa tobei mari.


Canastă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. canasta)

1. joc de cărţi asemănător cu rummy.

2. grup de cel puţin şapte cărţi de aceeaşi valoare, care constituie seria tipică a acestui joc.


Colonel 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kolonel)

1. corp de literă de şapte puncte tipografice; mignon.


Confirmaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. confirmation, lat. confirmatio)

1. ritual catolic oficiat (de un episcop), în vederea întăririi botezului pentru copiii care au împlinit şapte ani.

2. act prin care, în confesiunea protestantă, se confirmă jurământul botezului înainte de împărtăşanie.


Epigon

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Epigone, fr. épigone, lat. epigonus, gr. epigonos)

1. denumire dată fiilor celor șapte comandanți la asediul Tebei.

2. diadoh.

3. urmaș lipsit de orginalitate, inferior predecesorilor; scriitor minor din faza de declin a unei școli literare.

4. (biol.) descendent al unui tip animal care prezintă variație în formă.