Dictionar

eta

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr., gr. éta)

1. a șaptea literă a alfabetului grecesc (η, Η), care notează un e lung.
 

germinal, -ă I

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. germinal)

1. referitor la germen.
2. s. n. a șaptea lună în calendarul republican francez (21 martie - 18 aprilie).
 

heptemimer, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hepthémimère)

1. (despre cezură) care se găsește după a șaptea jumătate de picior.
 

none

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. none)

1. nume dat zilei a șaptea din lunile martie, mai, iulie și octombrie și zilei a cincea din celelalte luni în calendarul roman.
 
 

septimă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Septime, it. settima)

1. (muz.) interval de șapte trepte; treapta a șaptea de la o treaptă dată.