Rezultate principale (Abord):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abord)
1. abordare.
2. (chir.) cale de acces la un organ.
Rezultate secundare (Abord):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aborder)
1. intr. (despre nave) a se ciocni.
2. a se opri lângă o navă bord la bord.
4. tr. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi.
5. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abordable)
1. care poate fi abordat, de care te poți apropia ușor, care nu face dificultăți, care nu pune piedici; accesibil.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abordage, it. abbordaggio)
1. acțiunea de a aborda și rezultatul ei; abordare.
2. manevră prin care o navă amarează alături de alta cu scopul de a o asalta; atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei.
3. ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. aborda)
1. acțiunea de a aborda și rezultatul ei; acostare; abordaj.
2. (d. nave) apropierea de țărm pentru debarcare.
4. (fig.) apropiere pentru o discuție.
5. începere a unei discuții sau a studierii unei probleme etc.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. abordeur)
1. marinar specializat în abordaje.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bâbord)
1. partea din stânga a unei nave (privind dinspre pupă).
2. marginea stângă a fuzelajului unei aeronave.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abordable)
1. care poate fi abordat, de care te poți apropia ușor, care nu face dificultăți, care nu pune piedici; accesibil.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abordage, it. abbordaggio)
1. acțiunea de a aborda și rezultatul ei; abordare.
2. manevră prin care o navă amarează alături de alta cu scopul de a o asalta; atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei.
3. ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. abordeur)
1. marinar specializat în abordaje.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accort)
1. plin de civilitate, politicos; simpatic, amabil.
2. (antonime) dezagreabil, inabordabil.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accoster)
1. intr. a manevra o navă, cu bordul la chei sau la o altă navă; a aborda.
2. tr. (fig.) a opri pe cineva şi a i se adresa.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accostable)
1. care este ușor de acostat; abordabil.
2. (despre o persoană) care este ușor de abordat; abordabil.