Dictionar

Aerotransport

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérotransport)

1. transport pe calea aerului; aeropurtat.


Aerotransportat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérotransporté)

1. transportat pe calea aerului (și debarcat pe sol prin aterizare); aeropurtat.

2. califică o formație militară transportată pe calea aerului; aeropurtat.


Aerotransportor

Parte de vorbire: s.
Origine: (aero- + transportor)

1. autovehicul pentru transportul de pasageri şi de mărfuri.


Aeropurtat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. aéroporté)

1. transportat pe calea aerului (nu implică aterizarea); aerotransportat.

2. trupe ~e = trupe parașutate deasupra destinației lor.


Elicopurtat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hélicoporté)

1. care este transportat cu elicopterul; aerotransportat.