Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. copal)
1. răşină naturală transparentă, de culoare galbenă, din descompunerea în pământ a arborilor răşinoşi fosili sau din diverse plante tropicale, folosit la prepararea lacurilor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. copalier)
1. nume dat unor (specii de) arbori tropicali care produc rășina numita copal.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. archidiocésain)
1. care ține de o arhidieceză, privitor la o arhidieceză; care depinde de o arhiepiscopie, care aparține unei arhiepiscopii; arhiepiscopal, (var.) arhidiocezan.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. canonico, lat. canonicus)
1. preot catolic din consiliul episcopal; superiorul unei catedrale.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cathédral, lat. cathedralis)
1. care aparţine scaunului episcopal al unei dieceze.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. copalier)
1. nume dat unor (specii de) arbori tropicali care produc rășina numita copal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crosse)
1. baston curbat la un capăt, la jocurile de hochei, polo, golf.
2. cârjă episcopală.
3. patul puştii sau al pistolului.
4. formaţiune anatomică vasculară (venă, arteră) îndoită în formă de arc; cârjă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat., it. ferula, cf. fr. férule)
1. (antichitate) baston, simbolul demnității sacerdotale.
2. (mitologie) un fel de toiag înconjurat de viță de vie și iederă, care se termină cu un con de pin sau frunze de viță de vie; tirs.
3. (religie) cârjă episcopală medievală.
4. (arhitectură creștină) spațiu introductiv al vechilor bazilici occidentale destinat unor activități specifice; naos, nartex.