OK
X
hulă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. houle)
1.
mișcare
ondulatorie
a
suprafeței
mării,
după,
sau
înaintea
furtunii.
hula-hoop
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (amer. hula-hoop)
1.
dans
havaian
de
origine
polineziană,
cu
ritm
foarte
viu,
marcat
prin
mișcarea
șoldurilor;
melodia
corespunzătoare.
blasfem
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. blasphème)
1.
blasfemie,
hulă.
2.
blestem.
defăimare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (defăima)
1.
ponegrire,
clevetire,
calomnie,
hulă.
2.
(învechit)
dispreț,
desconsiderare,
umilire,
batjocură.
mucegaiul de zăpadă (putrezirea sau arsura) orzului
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
Typhula
incarnata
2.
FR
typhulose
de
l’orge;
pourriture
de
neige
de
l’orge
3.
EN
Typhula
blight
of
barley
4.
DE
Typhula-Erkrankung
der
Gerste;
Typhula-Schneeschimmel
der
Gerste
5.
RU
тифулёз
ячменя
6.
HU
árpa
tifulás
rothadása
putregaiul de zăpadă al grâului
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
Typhula
incarnata
2.
FR
pourriture
de
neige
du
blé;
typhulose
du
blé
3.
EN
typhula
blight
of
wheat
4.
DE
Typhula-Erkrankung
des
Weizens;
Typhula-Schneeschimmel
des
Weizens
5.
RU
тифулёз
пшеницы
6.
HU
búza
tifulás
vetésrothadása
blestemare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. blestema)
1.
invocare
a
unei
nenorociri
(sau
a
mâniei
divine)
împotriva
cuiva;
blestem.
2.
(înv.)
vorbă
sau
expresie
injurioasă;
înjurătură.
3.
(înv.)
hulă.
hulenie
Parte de vorbire:
s.f. (înv.)
Etimologie: (sl. хоуление)
1.
blasfemie,
hulă.