Dictionar

Rezultate principale (Refutaţie):

Refutație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réfutation)

1. acțiunea de a refuta și rezultatul ei; refutare.

2. prezentare scrisă sau orală care urmărește demonstreze o afirmație este falsă.

3. (var.) refutațiune.

4. (antonime) aprobare, confirmare.


Rezultate secundare (Refutaţie):

Confutaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. confutatio, fr. confutation)

1. act de respingere sau infirmare; discurs sau scriere de refutare; refutație.