Dictionar

-VIV

Parte de vorbire: sufix
Origine: (fr. -vive, cf. lat. vivus)

1. „viu, care trăiește”.


VIVI-, -viv

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. vivi-, -vive, cf. lat. vivus)

1. „viu, care trăieşte”.


Savoir-vivre

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. savoir-vivre)

1. /savoar-vivre/ (livr.) cunoaşterea şi practicarea uzanţelor în societate.


Roşu viu

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT rubro-vividus

2. FR rouge ardent

3. EN vivid-red

4. DE lebhaft rot

5. RU яркокрaсный

6. HU élénkpiros