Dictionar

microbiologie

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT microbiologia
2. FR microbiologie
3. EN microbiology
4. DE Microbiologie
5. RU микробиолоrия
6. HU mikrobiológia, mikroorganizmusokkal foglalkozó tudomány
 

microbiologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. microbiologie)

1. știință care studiază morfologia și fiziologia microorganismelor.
 

inframicrobiologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (infra1- + microbiologie)

1. știință care studiază inframicrobii și ultravirusurile; virusologie.
 

bacteriologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bactériologie)

1. ramură a microbiologiei care studiază bacteriile.
 

bacteriostază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bactériostase)

1. (microbiologie) acțiunea de inhibare a multiplicării bacteriilor într-un mediu determinat de un bacteriostatic.
 

enucleație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. énucléation, lat. enucleatio)

1. (med.) procedură chirurgicală care constă în îndepărtarea unui organ (de obicei a unui ochi); enucleare.
2. (microbiologie) îndepărtarea corpului nuclear al unei celule.
3. (livr.) actul sau procesul de explicare; explicație
4. (var.) enucleațiune.
 

imunolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. immunologue)

1. specialist în imunologie, ramură a microbiologiei care studiază fenomenele imunității fiziologice.
 

inframicrobiolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (inframicrobiologie)

1. specialist în inframicrobiologie, ramură a biologiei care studiază inframicrobii; virusolog.
 

microbiolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. microbiologue)

1. specialist în microbiologie, știință care se ocupă cu studiul microorganismelor; microbiologist.