Dictionar

Rezultate principale (Dolor):

Dolor

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. dolor)

1. (med) suferință fizică suportată de cineva; durere.


Rezultate secundare (Dolor):

Dolori

Parte de vorbire: vb. intr. (înv., reg.)
Origine: (v. dolor)

1. a zăcea și a avea dureri mari.


Doloric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (dolor + -ic)

1. senzaţii ~ce = senzaţii de durere.


Dolorific, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. dolorifico)

1. dureros, care produce o durere fizică.


Dolorism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dolorisme)

1. doctrină care atribuie o valoare morală şi intelectuală bolii sau durerii.


Dolorist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. doloriste)

1. (și s.m.f.) (adept) al dolorismului.

2. care se referă la dolorism; care se complace în durere.


Dolorit

Parte de vorbire: s.n. (înv., reg.)
Origine: (v. dolori)

1. suferință fizică suportată de cineva; durere.


Dolorist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. doloriste)

1. (și s.m.f.) (adept) al dolorismului.

2. care se referă la dolorism; care se complace în durere.


Indolor, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. indolore)

1. care nu doare; care nu provoacă durere, suferință; nedureros.

2. (antonime) dureros, dolorific.


(con) dolore

Parte de vorbire: adv.
Origine: (it. [con] dolore)

1. (muzică; ca indicație de execuție) (a fi interpretat) într-o manieră tristă; cu durere, doloroso, dolente.


Piagendo

Parte de vorbire: adv.
Origine: (cf. it. piagendo „plângând”)

1. (muzică) instrucțiune către un interpret de a executa un anumit pasaj într-o manieră plângăcioasă, plină de jale; dolente, dolore.