Dictionar

întreciocni

Parte de vorbire: vb. refl.
Origine: (între- + ciocni)

1. a se lovi, a se izbi unul de altul.

2. (fig.) a se contrazice.


întreciocnire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. întreciocni)

1. ciocnire reciprocă; lovire unul de altul.

2. (fig.) contrazicere.