OK
X
cant
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Kante)
1.
margine,
muchie.
2.
parte
a
copertei
care
depășește
dimensiunile
filelor
unei
cărți
legate,
ale
unui
registru.
-ACANT
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (gr. akantha „spin, țeapă”)
1.
„ghimpe,
spin”.
cantabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. cantabile, lat. cantabilis)
1.
melodios,
expresiv;
cu
ritm
moderat.
cantabile
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. cantabile)
1.
adv.
(muz.)
cantabil.
2.
s.
n.
parte
dintr-o
lucrare
instrumentală
executată
în
acest
mod.
cantabilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. cantabilità)
1.
însușire
a
unei
piese
muzicale
de
a
avea
o
linie
melodică
expresivă.
2.
calitate
a
versurilor
de
a
fi
muzicale.
cantal
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cantal)
1.
brânză
de
rețetă
franțuzească,
fermentată,
cu
pastă
dură.
cantalup
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cantaloup)
1.
pepene
galben,
foarte
dulce
și
cu
coaja
groasă.
abundent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (după fr. abondant, lat. abundant)
1.
care
abundă;
în
cantitate
mare;
profuz.
2.
(var.)
abundant.
3.
(antonim)
rar.
abundență
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (după fr. abondance, lat. abundantia)
1.
cantitate
mare,
belșug;
bogăție.
2.
cornul
~ei
=
corn
cu
fructe
și
flori,
simbol
al
belșugului.
3.
(biol.)
număr
al
indivizilor
unei
specii
dintr-un
releveu.
acantacee
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acanthacées)
1.
familie
de
plante
dicotiledonate,
gamopetale:
acanta.
acantifer, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acanthifère)
1.
(bot.)
care
poartă
spini;
acantofor.
acantocefaloză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după engl. acanthocephaliasis)
1.
boală
parazită
provocată
de
acantocefali.
acantocitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acanthocytose)
1.
prezența
acantocitelor
în
sânge.