Rezultate principale (Advent):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Advent, lat. adventus)
1. (la catolici) perioadă de patru săptămâni dinaintea Crăciunului.
2. fiecare din cele patru duminici care preced Crăciunul.
Rezultate secundare (Advent):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adventice)
1. tunică externă, de ţesut conjunctiv, care înveleşte arterele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. adventism, germ. Adventismus)
1. doctrină a unei secte religioase care propagă credinţa în a doua venire a lui Cristos pe pământ.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (engl. adventist, fr. adventiste)
2. I. care aparține adventismului, privitor la adventism.
3. II. (religie) credincios care așteaptă o nouă venire a lui Hristos pe pământ.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adventif)
1. (științe juridice) care este obținut pe altă cale decât succesiunea directă.
2. (biol.) (despre specii) care pătrunde accidental într-o anumită biocenoză.
3. (bot.) dezvoltat întâmplător și pe locuri neobișnuite, adesea ca urmare a unor fenomene de regenerare.
4. (bot.) califică o parte a plantei care crește pe un organ neobișnuit, de exemplu rădăcini care apar pe tulpini sau rizomi.
5. (despre cratere) care are altă deschizătură decât craterul principal.
6. rădăcină ~ă = rădăcină care se dezvoltă pe diferite părți ale plantei.
7. mugure ~ = mugure care se dezvoltă din țesuturi.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT adventitious
2. FR adventicies
3. EN adventitious; accidental
5. RU придaточный
6. HU járulékos; esetleges; váratlanul megjelenő; behurcolt
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT adventivus; advenus; immigratus
2. FR adventif; immigré; étranger
4. DE adventiv; eingeschleppt; fremd; später hinzukommend; eingewandert; dazukommend
5. RU aдвентивный; зaносный; иммиrрировaнный
6. HU jövevény, behurcolt, bevándorolt
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (engl. adventist, fr. adventiste)
2. I. care aparține adventismului, privitor la adventism.
3. II. (religie) credincios care așteaptă o nouă venire a lui Hristos pe pământ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., port. banian)
1. smochin din India, cu numeroase rădăcini adventive aeriene verticale; smochinul pagodelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. crampon)
1. piron cu care se fixează de traversă şina de cale ferată.
2. mică bucată de talpă sau de cauciuc care se aplică pe talpa bocancilor de sport pentru a împiedica alunecarea.
3. rădăcina adventivă a unei plante agăţătoare, prin care aceasta se prinde de copaci, de ziduri etc.
4. pedicel de fixare situat pe faţa interioară a talului lichenilor.
5. (fig.) persoană insistentă şi inoportună.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. mangrove)
1. formaţiune vegetală (sub)tropicală de arbori şi arbuşti cu numeroase rădăcini adventive, caracteristică ţărmurilor maritime mlăştinoase inundate în timpul fluxului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. procumbens)
1. (despre tulpini) care stă culcat pe pământ fără să formeze rădăcini adventive.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. radicant)
1. (despre tulpini, frunze etc.) care emite rădăcini adventive; (despre plante) care se agaţă prin asemenea rădăcini.