Dictionar

 

inexperiență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inexpérience, lat. inexperientia)

1. lipsă de experiență.
 

apercepție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aperception)

1. integrare a percepției în experiența cognitivă anterioară.
 

a posteriori

Parte de vorbire:  loc. adv., adj. inv.  
Etimologie: (lat. a posteriori, din ceea ce urmează)

1. loc. adv. pornind de la datele experienței.
2. adj. inv. (despre raționamente, cunoștințe) care provine numai din experiență.
 

aposteriorism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apostériorisme)

1. concepție filozofică potrivit căreia toate cunoștințele se capătă prin experiența individuală.
 

a priori

Parte de vorbire:  loc. adj., loc. adv.  
Etimologie: (lat. a priori „din ceea ce precedă”)

1. bazat pe un punct de vedere fără experiență, fără cunoașterea subiectului; la prima vedere; (în mod) aprioric.
2. (antonim) a posteriori.